What now?

Atunci cand calatoresti,exista doua optiuni:ori ajungi sa fii dependenta de plecari,nevoia de cunoastere fiind din ce in ce mai imperativa ori ajungi sa pretuiesti ce ai acasa.Daca nu…exista o varianta de mijloc:pretuiesti ce ai acasa dar esti avida de cunoastere.Asa sunt eu..dupa ce am plecat de acasa, vara asta,mi-am dat seama ca..vreau sa vad mai multe dar si sa explorez mai mult.Persoanele dragi mie raman in oraselul meu,pe care il voi purta intotdeauna in inima,oriunde.Dar..nu mai apartin doar orasului meu ci casa mea e in diferite parti ale tarii.

Oamenii sunt ca si frunzele copacilor.Sunt diversi si au o durata diferita de viata,in anturajul unei persoane.Nu e mare surpriza,ca frunzele cele mai sanatoase sa nu mai existe in momentul in care iti extinzi orizontul.Iti lasa un gust amar,dar ele cad si apar altele noi.

Inveti sa te adaptezi din mers.Indiferent de anotimp,durata de viata sau tipologie umana.

Se intampla ca atunci cand nu te astepti,sa intalnesti oameni surprinzator de interesanti.
Un colt de Rai situat langa o padure deasa,pe plaiuri mioritice,in care tehnologia inca nu a intervenit.Si unde oamenii sunt foarte calzi si marinimosi.Un zambet cald,un gest simplu dar si o vorba duioasa m-au facut sa imi doresc sa revin in locul ala.Curand…

Diferitele tipologii coreleaza frumusetea unei persoane.Dar asemanarile sunt si mai interesante pentru ca sunt nuantate.Nu vor fi la fel chiar daca se numesc “asemanari”.Stiu ca suna ciudat dar asta e adevarul in viziunea mea.

Imi place sa vad ca oamenii stiu sa poarte argumente,pentru ca suntem diferiti,indiferent de asemanarile pe care le purtam din nastere.Nici gemenii nu sunt la fel,cu timpul se maturizeaza si isi creioneaza propria lor personalitate si propriul caracter.

De exemplu,noi si italienii,ne asemanam prin faptul ca limba noastra seamana si ca sunt foarte sociabili si comunicativi ba chiar foarte petrecareti..(poate mai mult ca noi :)).Sunt niste oameni frumosi cu dorinta de emancipare cat si de evadarea din comfortul propriu.Unii oameni doar se plafoneaza….ei nu.

Si ajungi sa iti doresti mai mult.Si incepi sa simti ca nu mai apartii locului natal.

Timpul realizeaza cel mai frumos puzzle.Si este un ingredient pretios in relizarea unei “potiuni” efemere.Contrastant este faptul ca si noi,reusim de multe ori sa sfidam timpul prin momente frumoase,ce mai incetinesc trecerea vertiginoasa a acestuia.

Asta am experimentat eu.

Lasă-ți amprenta aici

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s